(Bucureşti, 1897 – Bucureşti, 1942)

Matematician. Ernest Abason a contribuit la dezvoltarea domeniului funcţiilor periodice în matematică şi electricitate și a rămas cunoscut pentru inventarea metodei de explicitare a discontinuităţilor în cazul periodicităţii nesinusoidale care îi poartă numele, cu aplicare în cinematică. De asemenea, a fost redactor, între 1929-1939, la “Buletinul Ştiinţific” al Şcoalei Politehnice din Bucureşti.

Abason s-a născut într-o familie sefardă de condiţie bună şi a studiat la Şcoala Superioară de Poduri şi Şosele (ulterior Institutul Politehnic Bucureşti) dar şi la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, pe care le-a absolvit în 1921. A fost discipolul lui Traian Lalescu (care a fost, la rândul lui, discipol al celuilalt mare matematician sefard, David Emmanuel) şi a obţinut titlul de doctor în faţa unei comisii din care a făcut parte Dumitru Pompeiu, căruia avea, mai târziu, să îi urmeze la catedră. Abason a rămas în universitate ca asistent suplinitor la catedra de electricitate şi electrotehnică din 1921. În 1923 a devenit asistent titular provizoriu la aceeaşi catedră, în 1924 conferenţiar suplinitor la cursul de matematici generale, în 1926 asistent titular definitiv la catedra de electricitate şi electrotehnică, în 1928 conferenţiar titular provizoriu la cursul de matematici generale, iar la 30 noiembrie 1928 a fost numit subdirector cu delegaţie al Şcolii Politehnice din Bucureşti. La 1 februarie 1930 poziţia lui a fost definitivată, fiind numit subdirector al Şcolii Politehnice din Bucureşti. În 1931 a devenit conferenţiar titular definitiv la cursul de matematici generale, iar în 1934 profesor titular definitiv la catedra de geometrie descriptivă şi aplicaţiile ei. Şirul evoluţiei lui Abason în această direcţie avea să se întrerupă la 1 martie 1938, când altcineva a fost numit subdirector în urma “demisiei” sale.

Atunci când a fost emis decretul lege discriminatoriu împotriva evreilor, şi cadrele didactice de etnie evreiască au fost înlăturate din învăţământ în întreaga ţară, la Institutul Politehnic Bucureşti, profesorul Ernest Abason, şeful de secţie Isaac Blum şi preparatoarea Estrela Ionescu-Schapira au fost disponibilizați1. (Totuşi, în 1947 Isaac Blum este numit profesor titular la catedra de chimie industrială şi electrochimie, ceea ce înseamnă că a putut să se întoarcă în învăţământul superior după

trecerea perioadei de persecuţii.) Împreună cu Martin Bercovici, Ernest Abason a înfiinţat, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, un “Curs de pregătire tehnică” pentru tinerii evrei pe care legile fasciste i-au exclus de la cursurile de zi din învăţământul de stat şi de la certificatele de stat. “Politehnica Bercovici”, unică în acele părţi ale Europei unde au fost aplicate legislaţii de tip fascist, a fost inaugurată la 11 octombrie 1940. De asemenea, a contribuit și la organizarea, în 1941, a “Colegiului pentru studenți evrei” condus de avocatul Marcu Onescu2 (numit și “Colegiul Onescu”). După 23 august 1944, au fost recunoscute toate certificatele şi diplomele eliberate de şcolile particulare evreieşti.

Între studenţii lui Abason s-au numărat Gheorghe Dumitrescu şi Osias Kreindler (vărul medicului Arthur Kreindler, la rândul său o mare personalitate). De asemenea, din 1933, la solicitarea profesorului Ernest Abason, Gheorghe Cartianu, care avea să devină realizatorul primelor legături cu radiorelee din ţară, a ocupat postul de asistent al său la catedra de matematici speciale în Şcoala Politehnică.

Abason s-a numărat printre primii autori din lume care au abordat domeniul funcţiilor spline periodice. Generalizând metoda discontinuităţilor privind undele periodice nesinusoidale poligonale a contribuit la elaborarea procedeului numit “metoda Lalescu-Eagle-Abasaon”. A avut o contribuţie originală în domeniul aplicaţiei funcţiilor periodice în fizică, mecanică şi electricitate. Pentru meritele sale a fost decorat cu “Coroana României” în grad de ofiţer (1931)3.

Abason a publicat peste 150 de lucrări în domeniul matematicii pure şi aplicate, multe dintre ele în importante reviste internaţionale de specialitate precum “Buletinul Societății Matematice Americane”.